AGRO METEOROLOGIE
Agrometeorologia
Agrometeorologia este o ramură a meteorologiei care se ocupă cu studiul climei ca factor de influenţă a producţiei agricole. Prin urmare, putem spune că studiază cât de favorabil este potenţialul climatic al unei regiuni pentru culturile agricole ţinând cont de cerinţele bioclimatice ale culturii. In sistemul sol-plantă-atmosferă se produc transferuri de energie şi masă la nivelul celor trei interfeţe ale sale: sol-plantă (sistemul radicular), plantă-atmosferă (sistemul foliar sau de stomate) şi sol-atmosferă. Descrierea transferurilor necesită cunoaşterea proprietăţilor interfeţelor implicate. Principiile de cercetare în agrometeorologie sunt desprinse din meteorologie dar și din discipline conexe cum ar fi fizica, statistica, informatica, etc. Metodele de cercetare se bazează pe măsurători, experimente, observații, raționamente etc.
În agrometeorologie se efectuează atât observații instrumentale (proprietățile hidrofizice ale solului; umiditatea solului; determinări biometrice; estimarea cantitativă a stării de vegetație pe baza determinării elementelor de recoltă) cât și observații vizuale (fenologia la culturile de câmp, viță de vie, lucernă și pomi fructiferi; determinări ale densității plantelor; etc.). Elementele meteorologice utilizate în agrometeorologie sunt: temperatura aerului, temperatura solului, precipitațiile atmosferice, durata de strălucire a Soarelui, umezeala aerului, viteza și direcția vântului, umiditatea solului.
Producţia agricolă
Producţia agricolă este direct legată de succesiunea de stări ale atmosferei. Factorii climatici intervin fie direct asupra creşterii şi dezvoltării vegetaţiei, fie indirect, prin acţiunea lor asupra stării solului. Agrometeorologia urmareste doua obiective principale :
- precizarea efectelor factorilor climatici asupra materialului biologic, solului si tehnologiei de cultură aplicate;
- furnizarea informaţiilor care sa permită celor implicaţi în activitatea agricolă adoptarea de decizii pe termen scurt(1-5zile), mediu (15-2luni) si lung (unul sau mai multi ani) pe baza prognozelor agrometeorologice, a zonării agroclimatice şi a studiilor de risc climatic.
Tehnici de măsurare utilizate în agrometeorologie:
Tehnici de măsurare utilizate în agrometeorologie:
- Tehnici ce au ca scop studierea factorilor fizici de mediu. Se pot folosi mijloace clasice utilizate în climatologie şi în monitoringul factorilor de mediu, dar şi mijloace moderne cum sunt staţiile automate (statie meteo All-in-one pentru monitorizarea vremii ce conţine 12 senzori meteo intr-un singur dispozitiv) , instrumentele de măsurare (dispozitiv pentru analiza mărimii particulelor din soluri și sedimente, infiltrometru automat cu dubla sarcina hidraulică pentru măsurarea permeabilității și a conductivității hidraulice saturate (Kfs) în sol) sau senzori şi traductori (senzori pentru măsurarea temperaturii şi a umezelii relative, senzori de masurare a umidităţii solului, a potenţialului de sucţiune a solului, senzori pentru măsurarea concomitentă a umidităţii (conţinutul de apă volumetrică din sol) şi a temperaturii solului, senzori pentru măsurarea concomitentă a umidităţii, temperaturii şi conductivităţii electrice a solului (monitorizarea nivelului de salinitate al solului), traductori IR pentru măsurarea cu mare precizie, fără contact, a temperaturii la suprafaţă);
- Tehnici de măsuratori asupra plantelor, specifice scopului investigarii cum ar fi metode spectroscopice, cristalografice, utilizarea de izotopi radioactivi sau de radiaţii Roentgen, măsurători radiometrice, etc. (senzori cuantici pentru măsurarea fluxului de fotoni de fotosinteză, clorofilmetru pentru determinarea concentraţiei de clorofilă necesară în evaluarea nutrienţilor din plante, impactul stresului din mediul inconjurător şi necesarul de îngrăşăminte).
Obiective:
Obiective majore urmărite de cei care îşi desfăsoară activitatea în agricultură sunt:
- Estimarea potenţialului hidric disponibil pentru agricultură, identificarea situaţiilor de risc hidric generate de deficitele/excedentele de precipitaţii;
- Evaluarea dinamicii umidităţii solului accesibil culturilor unor anume specii de plante, pe parcursul sezonului de vegetaţie;
- Dezvoltarea şi perfecţionarea metodelor de evaluare şi predicţie a impactului variabilităţii climatice (evenimente meteo extreme) asupra creşterii, dezvoltării şi formării recoltelor agricole;
- Adaptarea tipului de producţie agricolă la oferta agroclimatică (climă, apă şi sol).
Descoperă puterea științei cu TERRA PRETA, Specialist în cercetare și inovație
Oferim soluții de ultimă generație și consultanță de specialitate pentru a maximiza potențialul proiectului dumneavoastră
© Copyright 2025. Toate drepturile rezervate Terra Preta SRL